vineri, 30 ianuarie 2009

Interviu - Jim Rollo, expert britanic: Romania are nevoie de un acord cu FMI pentru a redobandi credibilitate pe pietele internationale

Varianta presedintelui Basescu de a imprumuta bani de la UE sub supraveghere FMI ar fi cea mai buna, insa exista problema ca UE sa vrea sa faca ea regulile jocului. Pe de alta parte, FMI s-ar putea sa nu agreeze propunerea doar de a supraveghea un imprumut asupra caruia nu are nicio parghie de control. Un imprumut de la FMI este insa singura modalitate prin care Romania poate redobandi credibilitatea pe pietele internationale, spune Jim Rollo intr-un interviu pe care l-am facut joi, la Sussex University.

Rep: Exista acum in Romania discutia referitor la mmodalitatea de finantare a deficitului printr-un imprumut extern si discutia este de unde ar trebui sa se imprumute guvernul: de la UE sau de la FMI? Nu a fost pana acum anuntata o cifra oficiala a necesarului de finantare, dar estimarile variaza de la 5 la 23 de miliarde de euro. In opinia ta, unde ar trebui sa faca o tara precum Romania un imprumut: la UE sau la FMI?

Jim Rollo: Depinde de perspective si depinde de conditiile atasate banilor de la UE si banilor de la FMI. FMI face un program prin care da drumul banilor, dar permite in acelasi timp ca alte tari, institutii financiare si chiar banci comerciale sa imprumute tara respectiva. Asa ca toata lumea imprumuta sub auspiciile FMI. iar daca UE nu poate oferi intregul necesar de bani Romaniei, atunci probabil ca va trebui ca guvernul sa se adreseze si FMI. S-ar putea ca nici macar sa nu existe o alegere in aceste circumstante, sa fie amandoua de ambele surse.

Dintr-un punct de vedere pur economic, probabil ca FMI este mai riguros in conditiile pe care le pune. Sunt mult mai multi membri ai FMI, decizia acordarii unui imprumut se ia in board - in care statele membre sunt reprezentate - dar exista o decizie thehnica luata de economistii FMI si aprobata de board.

UE este diferita: sunt doar 27 de state, decizia este luata in Consiliul de Ministri, dar in esenta este una politica. Si aici revin la perspectiva: atunci cand UE pune conditiile, guvernul Romaniei este foarte probabil sa faca apel la solidaritatea politica in cadrul UE si, in acest sens, sa obtina un spatiu de manevra mai mare referitor la modul in care cheltuieste banii, sau in care isi plateste datoria sau referitor la politica economica.

In schimb daca te adresezi Fondului, trebuie sa fii mult mai tehnic si probabil mai putin politic. Nu spun ca UE nu este tehnica, in definitiv are pactul de Stabilitate si Crestere, o serie de angajamente pe care trebuie sa le iei fara sa imprumuti bani, tinte de deficit si de inflatie - asa ca exista conditii si aici.

Rep: Presedintele Romaniei a vorbit despre varianta de a face un imprumut de la UE sia incheia un acord cu FMI de supraveghere a respectarii angajamentelor luate fata de UE. Este posibila si plauzibila o astfel de varianta?

J.R.: Este perfect plauzibila. Cum am spus la inceput, ceea ce face adesea un acord cu FMI este sa permita angajarea mai multor imprumuturi, din surse diferite, fie ele Banca Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii. Pot fi bani din imprumuturi bilaterale sau din surse UE. sau pot fi chiar imprumuturi de la banci comerciale, dar doar cu conditia sa adopti un program al FMI.

Prin urmare combuinarea de surse va avea loc oricum, fiindca este putin probabil ca Fondul sa vrea sa imprumute Romaniei intreaga suma necesara. Si cred ca asta este foarte probabil sa se intample.

Dar implicit apare o problema, pentru ca daca UE imprumuta banii, va vrea sa stabileasca ea conditiile. Exista economisti competenti in UE care vor ajuta la intocmirea unor programe, dar ei nu au experienta celor ai FMI in ceea ce priveste imprumuturile si conditionalitati si managementul programelor. UE este mai degraba o organizatie monetara decat una de implementare de programe.

Rep: Exista un mecanism de cooperare intre cele doua organizatii - UE si FMI - care sa faca posibila aceasta combinatie: bani europeni sub supraveghere FMI? Ai mentionat dorinta fireasca a UE - care da banii - de a vrea sa stabileasca regulile jocului. Au pus in practica un mecanism care sa permita asta, in cooperarea anterioara in cazul imprumuturilor acordate Ungariei si Lituaniei?

J.R.: O asemenea cooperare este posibila. Ar fi insa dificil ca UE sa nu aiba un cuvant semnificativ de spus in intomcirea programului FMI, in conditiile in care ea da banii. La nivel tehnic, ar fi destul de usor ca economistii FMI si economistii UE sa ajunga la un acord - in colaborare cu guvernul Romaniei - asupra a ceea ce trebuie sa faca acesta.

Dar daca presedintele vrea ca Romania sa imprumute bani de la UE pentru a obtine conditii mai usoare, nu este prea clar daca FMI va fi de acord cu asta. Cred ca termenii FMI vor fi termenii FMI. Fondul incearca sa aiba progrme prin care redresarea sa fie mai rapida, mai degraba decat mai indelungata. de obicei, programele lor sunt pe 1-3 ani si FMI vrea o mare ajustare a cheltuielilor publice foarte repede.

Banuiala mea este ca, in termeni tehnici, si UE va vrea asta. Romania va putea sa faca apel la partenerii sai din Consiliul de Ministri pentru conditii mai bune, dar nu mi-e foarte clar cum va reactiona FMI in aceste conditii. Probabil ca nu cu foarte mare entuziasm.

Rep: Crezi ca un acord cu FMI - fie pentru un imprumut, fie pentru supraveghere - ar avea influenta asupra ratingului de tara al Romaniei?

J.R.: Presupun ca ratingul a fost deja coborat si ca guvernul roman trebuie sa se adreseze UE si FMI pentru ca nu mai poate imprumuta bani de pe pietele de capital. Nu este o problema de rating, se pune intrebarea daca vrea cineva sa imprumute Romania. Un program FMI ar putea fi cerut tocmai pentru a debloca creditarea. La nivel global ea este inghetata, asa ca Romania nu este singura in aceasta situatie. Eu as spune ca un program al FMI este conditia necesara pentru deblocarea creditarii pentru Romania, dar s-ar putea sa nu fie conditia suficienta ca acest lucru sa se intample.

As vrea insa sa revin putin la discutia imprumut sau supraveghere. Cred ca FMI va vrea sa imprumute Romania, fiind ca daca nu imprumuta, nu are niciun fel de parghie. Supervizarea unui program asupra caruia nu ai nicio parghie si posibilitatea ca guvernul sa iti intorca spatele in orice moment nu este o propunere atractiva. Si din nou, presupunerea mea este ca aveti nevoie de un program FMI pentru a recapata credibilitate si pentru a-i permite Romaniei sa se imprumute de pe pietele internationale de capital.

Rep: Crezi ca Romania ar trebui sa faca totul pentru a evita agravarea crizei chiar daca asta inseamna sa prejudicieze situatia petnru aderarea la euro? ma gandesc doar la deficitul bugetar, care a fost 5,2% din PIB in 2008, potrivit ultimei prognoze a Comisiei Europene in 2009 va fi de 7,9%, in timp ce Guvernul are o tinta de 2,2% din PIB, cifra oarecum imposibila in aceste conditii de criza.

J.R.: Cred ca va fi imposibil pentru toata lumea, in urmatorii doi ani, sa indeplineasca criteriile de convergenta fara a impovara foarte mult populatia. Franezii, germanii, britanicii, olandezii vor avea un deficit public mult peste 3% din PIB. Probabil ca vor reduce rata inflatiei, dar vor avea datorii publice foarte mari. asta in cazul in care vor reusi sa gaseasca banii pe pietele internationale si exista mari dubii ca Iralanda sau grecia sau alte tari o vor putea face, chair daca vor vrea. Exista mari dubii ca Marea Britanie este in stare sa adune banii de care are nevoie.

Asa ca eu cred ca aderarea la zona euro nu este pe agenda pentru ceva vreme. Asta daca nu are loc o criza majora care sa determine decizia ca toata lumea sa fie bagata in zona euro, toate statele UE sa fie inchise acolo ca intr-un fort care isi deschde portile pentru a lasa lumea sa intre si apoi le inchide sa se protejeze. Dar nu suntem inca in aceas faza si nu exista niciun semn ca vom fi. Banca Centrala Europeana este foarte rezervata in ceea ce priveste extinderea zonei euro. Nu iti face misiunea mai usoara, dimpotriva, sunt foarte stricti in interpretarea criteriilor. Lituania nu a intrat in zona euro pentru ca rata inflatiei a fost doar cu 0,1% mai mare decat trebuia.

Asa ca nu cred ca se pune problema unei alegeri in acest moment. Cred ca principala provocare pentru Romania este sa fie credibila pe plan international pentru a putea imprumuta de pe pietele de capital. Si construirea unei pozitii din care esti credibil trebuie sa fie prioritatea guvernului. Iar asta necesita un program FMI, cu un imprumut FMI si conditiile sale severe. Si daca guvernul, din motive politice, vrea conditii mai usoare, atunci trebuie sa spuna clar ca asta inseamna o mai lunga perioada in suferinta inainte ca redresarea sa apara si sa existe din nou crestere economica.


Jim Rollo este profesor de integrare economica europeana la Universitatea Sussex din Marea Britanie si co-director al Sussex European Institute din 1999. Este editor la Journal of Common Market Studies si directorul Centrului de Economie Politica Europeana. A fost Chief Economic Adviser al Ministerului de Externe britanic si directorul programului de cercetare economica al Institutului Regal de Afaceri Internationale din Londra. Jim are o cariera de economist in administratia britanica, este recunoscut la Bruxelles pentru expertiza sa in extinderea europeana.

2 comentarii:

  1. Da, da, alti specialisti care propovaduiesc ce cunosc ei mai bine: bani imprumutati de la FMI cu conditiile lor restrictive, cind toate tarile europene pompeaza bani la greu in economie, banci, infrastuctura si altele. Nu stiu despre Jim Rollo, il cred de buna credinta sa-si spuna partea lui de a vedea lucrurile, insa intotdeauna exista si o a 2-a parte. Cum se recunoaste din interviu, se discuta de alternativa imprumuturilor de la UE despre care se spune clar "presedintele vrea ca Romania sa imprumute bani de la UE pentru a obtine conditii mai usoare" sau "iar asta necesita un program FMI, cu un imprumut FMI si conditiile sale severe". Se stie clar despre politica FMI si conditiile lor ce vin odata cu banii imprumutati, conditii ce deseori nu fac decit sa adinceasca crizele, crescut somajul, privatizat, redus, samd, vezi criza asiatica din '97 de exemplu. Stiu toti ca FMI este ULTIMUL loc de unde sa te imprumuti si nu o varianta de prim rang pt. tari din UE.
    Pina una alta acel 7,9% deficit calculat de europeni sint cu un "daca" mare: daca se aplica toate legile promise sau votate in campania electorala, lucru putin probabil. Guvernul face bine daca reduce birocratia chiar si fara restrictiile FMI, si investeste in infrastructura, investitii absolut necesare.
    Pina una alta vedeti valurile alarmiste ce incearca sa le creeze FMI in RO (sau doar un ziarist panicard?): "concedieri masive in Bucuresti. Salariile bugetarilor ar putea fi inghetate pana in aprilie". Panica.
    Pina una alta sa vedem cum se va aplica planul guvernului pt. acest an cu proiectul de buget nou iesit. Putina rabdare si intelegere, ca altfel daca vor fi miscari sociale puternice sau caderi ale economiei nu cred ca ne mai scoate din rahat nici UE, nici FMI, nici Banca Mondiala.

    RăspundețiȘtergere
  2. .. da sigur . intotdeauna solutia buna este un imprumut de la FMI. de cate ori un astfel de imprumut a salvat ceva ? FMI este groparul tuturor tarilor care au incheiat un acord.

    RăspundețiȘtergere