Sa vedem ce victorie vor avea mamele... Si care categorie de mame si de femei - studii si statistici

"Minunata" varianta avuta in vedere privind concediul de crestere a copilului:

Potrivit unor surse parlamentare, citate de Mediafax, ministrul Muncii ia in calcul si mentinerea la 24 de luni a concediului de ingrijire a copilului, insa acest lucru ar insemna plafonarea indemnizatiei la 1.500 sau 1.000 de lei lunar.

Unde sunt mamele mari contributori, femeile de cariera care au castigat bine, inteligente si competente in profesia lor in intreaga dezbatere care are lor?

Unde sunt acele mame care au castigat plafonul de 4000 de lei, redus cu 600 de lei dupa taierea a 15% din indemnizatia pentru mame, si care acum castiga 3200 de lei?

V-ar conveni, doamnelor, ca dupa cat ati contribuit sa puteti sta acasa pe 1500 de lei pe luna? Alegeti sa stati pe 85% din venitul pe ultimul an, timp de un an de zile, sau pe 1500 timp de doi ani?

As vrea sa va aud si pe voi, acele femei care n-ati stat cu copilul acasa doi ani, unele nici macar un an, exprimandu-va. Nu v-ati construit o cariera tragand pisica de coada, ati muncit, de-asta ati ajuns sa fiti bine platite si sa beneficiati de indemnizatia maxima. Ma rog, in mod sigur, pentru unele dintre voi ar fi fost mai bine sa nu existe un plafon, pentru ca 85% din salariul vostru ar fi insemnat mai mult de 4000 de lei. Si asta a fost nedrept, din punctul meu de vedere. Pentru ca si contributia voastra a fost mai mare.

Mamelor revoltate, e mai bine asa? Sa stai acasa 2 ani pe bani mult mai putini? Sunt convinsa ca da, din moment ce pe multe dintre voi nici nu v-ar afecta plafonul. Dar va intreb pe cele care, de exemplu, dintr-o o indemnizatie de 2000 de lei mai pierd 500 de lei. Bani de lapte praf si de pampersi necesari pe luna.

In Romania constat ca se incurajeaza in continuare natalitatea intr-o anumita categorie sociala. Pentru ca femeile educate si cu cariera, contributori la bugetul statului, nu vor mai face copii. Dar ce conteaza asta, nu-i asa?

Mi-a atras atentia un comentariu la postarea mea anterioara pe aceasta tema. Cititi si cugetati. Stiu ca multe nu veti recunoaste ca cititorul/cititoarea respectiv/a are dreptate.

Am citit majoritatea comentariilor. Concluzia este una care imi intareste o opinie mai veche despre femeile din Romania. Pentru ele nasterea unui copil echivaleaza cu implinirea totala a menirii lor pe pamant. Complet gresit. Perpetuarea speciei e un act banal si comun. Dar cand altceva nu puteti, va autoiluzionati ca ati realizat ceva extraordinar pentru care ceilalti trebui sa va fie recunoscatori etern. Gresit, doamnelor! Apoi va mirati ca va inseala sau va parasesc sotii, ca nu va admira colegii, ca nu aveti succes la serviciu...

30 noiembrie 2010, 16:29

Si un pic de statistica (datele sunt din vara):

• 76.163 de mame primeau o indemnizaţie de creştere a copilului echivalentă cu 85% din media veniturilor din ultimele 12 luni , dar nu mai mult de 4000 de lei
• 1.427 de lei era, în medie, suma pe care o primesc mamele care beneficiază de o indemnizaţie reprezentând 85% din media veniturilor pe ultimul an (dupa reducerea cu 15% a indemnizatiei pentru mame e in jur de 1200 media)
  
• 121.051 de mame luau suma minimă de 600 lei - adica ele aveau venituri mai mici de 800 de lei inainte de a intra in concediu, sau sunt si femei care nu aveau venituri

Ce ne spun cifrele? Ca putine mame ar fi afectate de masura asta...

Si totusi, un sondaj la care face referire un studiul al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, de prin 2009, constata ca trei sferturi dintre femei iau decizia de a face un copil in functie de situaţia financiara si 70% se tem ca le va fi afectată cariera profesională. Prin urmare, corelarea veniturilor cu indemnizaţia ar stimula natalitatea femeilor active.

Dar noi nu vrem asta, nu-i asa?

Intr-un document al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice se arata ca efectele introducerii concediului şi indemnizaţiei de creştere a copilului sunt extrem de semnificative: s-a inregistrat o creştere a numarului de nou nascuti la femeile salariate. Aceasta crestere a fost moderata in 2003, de 5%, dar a fost semnificativa in anii urmatori, in 2004 - 10% si in 2005 - 15%.

Mai mult, aceste cifre crescute de natalitate s-au datorat si faptului ca in acea perioada indemnizatia pentru mame era de 85% din venit. Deci a contat pentru femeile care au decis sa devina mame.

Apoi s-a decis eliminarea acestei indemnizatii si plafonarea la 6 milioane de lei pentru toata lumea (ma rog, cuantumul s-a mai modificat in timp, dar era egala pentru toti, indiferent de contributie si de venituri), iar in 2006 care a fost natalitatea la femeile active a fost de numai 3%.

Faceti voi comparatia: 2003 - 5%, 2004 - 10%, 2005 - 15%, 2006 - 3%.

Deci cum stam cu argumentul ca banii nu conteaza cand ai copil sau decizi sa faci un copil? Si ca un copil creste cu afectiune? Se pare ca banii sunt totusi luati in calcul in decizia de a face un copil, daca nu ti-e indiferent ce viata vrei sa ii oferi.

Profesorul Vasile Ghetau spune, in studiul Declinul demografic şi viitorul populaţiei României, ca - dupa introducerea indemnizatiei de 85%, în perioada 2003-2004, pentru prima dată după 1990, a fost oprit declinul demografic. (cititi de pe la pagina 42 a studiului - Invatamintele unei masuri de stimulare a natalitatii: concediul si indemnizatia de crestere a copilului)

Indemnizaţia de 85% a încurajat femeile active să îşi „planifice“ un copil. Pe de altă parte, analiza constată că şi calitatea natalităţii a fost mai bună, pentru că s-au născut copii în familii care le pot asigura un trai şi o educaţie superioare. În consecinţă, aceşti copii vor fi mai puţin dependenţi de ajutorul financiar al statului decât cei din familii nevoiaşe.

Decizia femeilor active economic de a avea copii ia în calcul posibilitatea de a împăca viaţa de familie cu cea de muncă este o constatare a tuturor studiilor sociologice din domeniu, inclusiv a celor europene.

Cercetătorii de la ICCV (Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii) identifică unele măsuri stimulatoare pentru mame: compensarea pentru pierderile de venituri, alternative la îngrijirea copilului şi flexibilitatea la locul de muncă.

FT despre beneficiarii fondurilor UE si neregulile si de la "case mai mari" - Mc Donald's, IMB, H&M beneficiari de fonduri europene

Batalia privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020 se pare ca a inceput deja. FT publica un dosar cu utilizarea fondurilor europene. Stim ca exista o intreaga dezbatere la nivel european privind reducerea fondurilor de coeziune, menite a ajuta statele mai putin dezvoltate si bogate ale Europei sa ajunga la un nivel de dezvoltare apropiat de cel al statelor mai bogate. exista o medie europeana la care trebuie sa ajunga regiunile europene.

Romania este profund interesata ca banii alocati politicii de coeziune sa nu fie redusi - asa cum se incearca de catre unele state mai bogate, care au impresia ca banii sunt sifonati si ca, de fapt, scopul acestei politici nu e atins. La noi, toate regiunile de dezvoltare sunt sub media europeana, de aceea intreaga Romanie beneficiaza de fonduri europene.

Ei bine, FT arata in dosarul sau ca, intr-adevar, sunt bani europeni care nu merg spre destinatiile pentru care au fost alocati, la fel cum s-a demonstrat in timp ca plati directe in agricultura erau destinate unor terenuri de golf din Marea Britanie sau ca mari beneficiari erau corporatii din industria alimentara si mai putin fermierii.

Iata ce a descoperit FT in cercetarea/investigarea domeniului fondurilor europene:

• Programul privind fondurile structurale europepen a devenit o birocratie opaca ce face foarte dificila urmarirea banilor de catre contibuabilii europeni.
  

• Un sistem descentralizat si cu un control slab asupra lui pedepseste foarte rar fraudele si cazurile de folosire gresita a banilor, care se plimba intre statele membre si bruxelles ani de zile. rezultatul, in parte, este ca milioane de euro continua sa fie sifonati de catre grupuri de crima organizata, in ciuda avertismentelor care se dau de ani de zile.

• Politica de coeziune, al carei scop a fost odinioara aducerea Spaniei si Irlandei la gradul de modernism al celorlalte state membre, cheltuieste acum miliarde de euro anual pe proiecte care nu mai par sa aiba nimic de-a face cu misiunea initiala: transformarea celor mai sarace parti ale UE prin investitii in infrastructura, educatie si dezvoltare.

• Unii dintre cei mai mari beneficiari au fost corporatiile, in ciuda faptului ca banii au fost ganditi pentru sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. In schimb IBM, Fiat sau H&M au beneficiat de bani europeni. Mai mult, British American Tobacco a primit in UE 1,6 milioane de euro si fonduri nationale pentru finantarea unei fabrici de tigarete, ini timp ce UE cheltuieste milioane de euro pentru descurajarea fumatului.

Ratele mici de absorbtie, ratele mari de eroare in utilizarea fondurilor si cazurile de frauda au inflamat dezbaterea la nivel european, sustine FT. Publicatia arata ca aparitia cazurilor de fonduri suspendate pentru Romania si Bulgaria, insa linkul trimite doar spre Bulgaria, unde cazurile sunt de-a dreptul flagrante si sumele mult mai mari, precum si cu sifonarea fondurilor de catre mafia italiana au stirbit increderea publicului in aceasta politica. Putine cazuri ajung in instanta, OLAF nu are suficient personal si, prin urmare, controalele sunt prin selectie aleatorie, sustine FT. Ei, nu e chiar asa, in ce priveste Romania se gasesc persoane care sa sesizeze OLAF-ul cand li se pare ceva in neregula, probabil ca asa e si in alte state.

FT arata ca probleme au si state bogate, care sunt printre contributorii neti la aceasta politica. Comisia a suspendat in mod repetat fonduri pentru Germania si sunt semne mari de intrebare privind controlul administrarii lor in marea britanie si alte state membre. In decembrie 2009, aproape 16 milioane de euro, fonduri structurale, au fost oprite landului Brandenburg, din cauza unor mari erori descoperite in administrarea fondurilor de catre autoritatile de management.

UPDATE: Moldova reala si Moldova imaginatiei/cunostintelor noastre

Tot incerc sa imi explic acesta rasturnare de situatie, la o diferenta atat de dramatica, a rezultatelor de la Chisinau. Am avut aseara 2 exit poll-uri si apoi primele rezultate partiale, la numararea a 4% din voturi, la ora 23.00 si deja exit poll-ul facut de institutul lui Vasile Dancu era rasturnat. Acum de dimineata, la numararea a 90% dinte voturi, situatia este aceeasi: comunistii conduc, iar diferenta fata de procentul dat de exit poll este urias, din punctul meu de vedere. Iata situatia:

Partidul Exit poll PublikaTV/IRES Exit poll Prime/CBS-AXA Rezultate (93,4%)

PLDM (Filat) 34,6% 32,2% 28,29%
PCRM (Voronin) 25,7% 33,8% 41, 02%
PDM (Lupu) 15,1% 14,1% 13,03%
PL (Ghimpu) 15,7% 10,2% 9,02%

Diferenta este extrem de mare intre procentele date de IRES si rezultate, in timp ce marja de eroare este de +/-2%. L-am auzit pe Igor Botan, analist moldovean, care punea aceasta diferenta si faptul ca IRES s-a inselat pe lipsa de experienta a institutului de sondare a opiniei publice. In acel moment mi-am zis ca probabil multi care au iesit de la vot au declarat ca au votat cu PLDm de teama/rusine sa spuna ca au votat cu comunistii. Update: cam asta il aud pe Vasile Dancu spunand, in incercarea de justificare a rezultatelor exit poll-ului. El isi asuma rezultatele si spune ca face sondaje de 15 ani de zile.

Aud deja teorii ale conspiratiilor, aud despre jocuri pentru care nu sunt explicatii, pe care posibil le-ar fi facut Publika, dar daca IRES este atat de corect - pentru ca nu este pusa la indoiala capacitatea lui Vasile Dancu de a face un sondaj, nu cu un o eroare atat de mare - de ar fi acceptat asta, ca doar e in joc imaginea institutului. Aud despre posibile fraude ale comunistilor.

Pe masura ce vor trece orele, pe masura ce vor iesi cu explicatii, poate se va mai clarifica situatia. Insa eu crede ca totul porneste si de la urmatorul fapt: noi nu cunoastem Moldova. Moldova nu e reprezentata doar de studentii din Romania, de diaspora care voteaza - 1,5% din voturi, maximum, pe care diaspora le-ar da dreptei nu ajuta la recuperarea marii diferente, daca lucrurile stau asa ca in rezultatele partiale. Moldova nu e doar Chisinaul, Balti si chiar Cahul.

Update: Ei bine, tocmai am auzit informatia CEC ca in diaspora au votat 65.200 de moldoveni, iar voturile exprimate de ei ar reprezenta 4 mandate. Deja votul diasporei pare sa devina decisiv, in conditiile in care tocmai 4 voturi le-ar lipsi in parlament fortelor din fosta AIE sa aleaga singuri presedintele.

In acest moment negocierile sunt dure, dar cred ca, oricum, existau discutii cu ceva dizidenti comunisti. Numai ca ideea e sa se inteleaga intre ei. Mizez pe presiunea externa care sunt absolut sigura ca se exercita in acest moment asupra AIE, pentru a se reuni in Parlament.

Moldova are populatia rurala mai numeroasa decat populatia urbana, iar Moldova rurala este imbatranita, este public al comunistilor. Simplificand putin lucrurile. Mai sunt de numarat aproape 40% din voturile celor din Chisinau si procentul in favoarea fortelor democratice mai poate creste. Dar eu cred ca asta trebuie sa ne gandim, noi cunoastem o Moldova, partial si insuficient si pe aceea, pe cand o mare parte din aceasta tara ne e total necunoscuta, de-asta suntem asa surprinsi.

Oricum, fortele democratice, o reuniune a AIE, ar fi mai numeroasa in parlament. Unii analisti moldoveni spun ca si comunistii s-au putea arata mai maleabili. Un analist de stanga imi spunea ca elita politica a obosit de atatea alegeri, prin urmare de aici ar putea veni si dorinta de a ajunge la compromis ceva mai usor. Blocajul in alegerea presedintelui este, de aceasta data, respins de analisti.

Si totusi, potrivit rezultatel,or partiale, fortele democratice nu au numarul suficient de mandate necesar pentru alegerea presedintelui, 61, ci deocamdata au 57, in timp ce comunistii au 44.

AIE ar mai avea nevoie de 4 voturi pentru a putea alege presedintele. Patru comunisti ar trebui sa vina de partea fortelor democratice. Alianta Moldova Noastra a iesit din ecuatie - PLDM i-a laut din votanti, la fel cum a facut si cu votanti din tabara PL.

Ramane sa vedem ce se va intampla. insa eu raman la convingerea ca prea vrem sa credem ca Moldova e cea pe care o cunoastem noi - Chisinaul cu elitele sale, politicieni, societate civila, presa, mediu de business, expati, studenti, moldovenii din strainatate, care vor o viata mai buna si au votat pentru cei ramasi acasa.

Cei ramasi acasa, parintii celor plecati, primesc banii de la copiii lor si traiesc cu ei, dar viata e mai grea, mai trista decat in timpurile sovietice, vremuri pe care le asociaza cu comunistii. Am vazut si niste reportaje ieri, nici nu stiau batraneii cu cine au votat. Nici nu prea le pasa.

Asa ca Moldova reala s-ar putea sa nu fie Moldova cunostintelor/imaginatiei noastre. Si daca acceptam asta, s-ar putea sa nu mai fim atat de uimiti de rezultate. Mai ales in comparatie cu exit poll-urile. Desi cel de la Prime, realizat de CBS/AXA nu o da chiar asa flagrant in bara.

Concediile de maternitate si de crestere a copilului in UE (I)

Vad un circ sinistru cu dna Minca la Realitatea TV si cu alti doi parlamentari pe care nu-i cunosc, unul de la PDL, unul de la PSD. Nici nu conteaza numele. Ei vorbesc despre cum "Boc ia de la gura mamelor". Asa era titrat. Adica despre reducerea concediului de crestere a copilului, care va fi redus la un an, probabil

Voi pune in episoade cum e in alte tari, sa aveti spre comparatie. Primul episod, azi. Dar inainte vreau sa imi spun parerea: prefer termen redus de concediu pe bani mai multi. voi deveni mama in ianuarie si nu mi-am propus niciun moment sa stau 2 ani acasa. Nici macar un an, ci 6 luni.

Sunt mamici care il condamna acum pe ministrul Muncii pentru ideea lui. Le inteleg. Eu, sincer, nu o fac. Cred ca doi ani era foarte mult. Nu prea mai era pe niciunde in Europa o perioada atat de indelungata.

Veti aduce contraargument ca in Europa exista infrastructura, poti sa iti duci copilul la cresa. Ei bine, daca te intorci mai repede decat perioada legala prevazuta de stat acasa chiar si statul iti va da 4 milioane (nu zic 5 cum am auzit de la ministru ca e noua varianta) si inca 2 alocatie, sunt 6 milioane care pot fi date la gradinita. Inteleg ca acum iti da doar un milion.

Am o colega al carui baietel a implinit un an in septembrie, ea s-a intors la serviciu si pustiul e la gradinita. Deci se gasesc si gradinite care sa ii accepte atat de mici.

In plus, noi ne-am spus ca am prefera ca fetita noastra sa mearga la gradinita de foarte mica, din mai multe motive. Chiar daca avem bunici in Bucuresti doritori sa se implice si daca mama mea din Deva abia asteapta sa aiba grija de nepotica ei.

Si haideti sa fim realiste: intorcandu-ne la serviciu castigam mai multi bani decat indemnizatia aia, deci aportul la bugetul familiei, pentru cresterea copilului e mai mare. Eu iau si asta in calcul, pentru ca un copil nu creste numai cu afectiunea fara limite a parintilor. Ea se exprima si prin a-i satisface tot felul de nevoie si placeri, care costa. Sincer, nu vad asa o tragedie in reducerea acestei perioade, cand ea va fi suplinita de bani. Nu de la stat - sa fim seriosi, sa tot asteptam de la stat totul, ci de salariul pe care il vei castiga acum integral.

Amice de-ale mele care au nascut la Bruxelles au revenit la serviciu dupa 4 luni. O prietena din Franta, are doua fetite, una de 10 si alta de 5 ani imi spunea ca nici nu poate sa-si imaginezse cum e sa stai 2 ani acasa cu copilul, pentru ca ea s-a intors chiar mai devreme decat perioada, oricum redusa in Franta, de stat acasa la serviciu, la primul copil, pentru ca era o jurnalista care atunci isi consolida si construia cariera.

Am si cunostinte care s-au intors devreme la munca, dupa cateva luni. Sa fie pasiunea pentru ceea ce faceau? Asa ma vad si eu. Asa sunt si acum, cand merg la serviciu, in ciuda faptului ca in ultima vreme nu mi-e atat de confortabil, cu burtica mare si cu dureri de spate, mai ales cand am foarte mult de lucru si stau la birou.

Doctorul meu mi-a zis sa o las mai moale cu munca, colegi de presa ma intreaba, cand ma intalnesc pe teren, cand am intentia sa raman acasa si apoi glumesc ca as fi in stare sa nasc pe teren. Da, o fac pentru mine, protejand, fireste, copilul. Daca situatia ar cere-o, as renunta.

Insa faptul ca sunt mama in devenire nu imi anuleaza pasiunea pentru ceea fac, doar calitatea de mama nu imi intregeste personalitatea si nu mi-e suficienta. Sunt si jurnalist, si femeie. Nu doar mama. Asta e personalitatea mea, cu mai multe fatete, cu mai multe elemente. Copilul nu anuleaza nici jurnalistul din mine, nici femeia din mine. Si asta nu inseamna ca nu il iubesc. Dimpotriva, imi iubesc fetita pe care o astept mai mult decat orice, din primul moment in care am aflat ca o voi avea. Asa ca nu voi accepta mamici care sa imi argumenteze ca poate nu voi fi o mama buna pentru ca nu ma revolt ca nu voi mai putea sta 2 ani acasa.

Cred insa ca trebuie sa fim rezonabili. Asa cum cred ca guvernul ar trebui sa gandeasca si o lege mai buna, in care indemnizatia pentru mame sa fie mai mare, chiar daca perioada e mai mica. Si sa se gandeasca la o lege care sa incurajeze natalitatea si in randul oamenilor educati, care chiar au ce sa ofere copiilor lor, atat ca educatie, cat si ca nivel de trai.

UPDATE: Apreciez comentariile argumentate postate la acest articol, fie ca ele sunt pro sau impotriva ideii scurtarii concediului de crestere a copilului. Le multumesc tuturor celor care au avut urari de bine pentru copilul pe care il voi avea in curand. Ii deplang pe cei care nu stiu sa sustina un dialog fara sa insulte - desi le-am publicat si lor comentariile - si care nu stiu sa respecte o opinie. cum eu am spus ca le inteleg pe deplin pe mamele care vor sa stea doi ani acasa cu copilul, e optiunea lor, dar eu vad lucrurile diferit, nu inteleg de ce persoanele cu acea optiune nu imi pot respecta parerea. dar asta conteaza mai putin. Si nu coteaza deloc faptul ca imi deplangeti soarta copilului - va asigur ca va fi cel putin la fel de bine crescut ca al vostru, daca nu mai bine - sau ca nu-l vreti la gradinita la care merge copilul vostru (robert radu). Robert Radu, in mod sigur copilul tau nu merge la gradinita pe care o am in vedere pentru copilul meu, nu de alta, dar in general acolo parintii copiilor sunt ceva mai civilizati decat reiese ca ai fi tu din comentariul postat.

Va asigur ca imi voi reaminti sa scriu pe aceeasi tema dupa ce se va naste fetita mea. Am fost prevenita, stiu ca nu e usor, stiu ca nu voi avea timp si mai stiu ca si perspectiva mea asupra vietii probabil se va schimba. Prin urmare, va voi spune atunci, cu aceeasi sinceritate, daca planul initial facut poate fi pus in practica.

Pana atunci, va indemn la un dialog civilizat. Am validat toate comentariile si o voi face, daca ele contin argumente. Am apreciat foarte mult parerile contrare celei pe care o am eu, dar care arugmenteaza civilizat si chiar prezinta solutii. Cred ca toate aceste solutii ar trebui exprimate spre a fi consultate si de cei care fac legea si au obligatia de a o supune consultarii publice. Parca asa se face, nu?

Consultandu-mi colegul care a vorbit cu ministrul Muncii, acesta i-a spus ca va fi o lege care va fi supusa consultarii publice. Sper sa nu faca magaria de lua aceasta masura printr-o ordonanta, astfel ca legea sa nu se mai supuna intreg parcursului firresc de consultare. Altfel, cred ca opinia voastra si solutiile, cum am mai spus, ar trebui cunsocute si va indemn sa urmaritidaca e supusa consultarii si sa le exprimati si acolo. Multe dintre ele mi se par foarte interesante.

Gata, iata cum e in alte tari:

Belgia
DURATA
- concediu de maternitate/paternitate: 15 saptamani, dinter care 10 obligatorii; pentru nasteri multiple, 19 saptamani, cel putin una luata inainte de nastere si cel putin 8 dupa nastere

- concediu parental (de crestere a copilului): alte 13 saptamani acordate exclusiv mamei, remunerate cu 25% din ultimul salariu
INDEMNIZATIA
- pentru primele 30 de zile, 82% din salariu (cu un plafon de 94,10 euro/zi) platit de angajator
- incepand cu cea de-a 30-a zi, 75% din salariu (cu un plafon de 88,77 euro/zi) platit de stat
- angajatii din sectorul public primesc compensatii de 100%

Danemarca
DURATA
- concediul maternal: 4 saptamani inainte de nastere si 14 dupa nastere, dintre care primele doua obligatoriu imediat dupa nastere
- concediu parental: 32 de saptamani
- angajatii in sectorul public au 2-4 saptamani inainte de nastere in plus
- in total 50-54 de saptamani, dintre care 32 si le poate lua tatal

INDEMNIZATIA
- 90% din venituri, cu un plafon de 500 de euro/saptamana
- salariul interg pentru 18 saptamani, in functie de contractele cu patronatele si sindicatele
- platit 100% pentru cei din sectorul public

Estonia
DURATA
- 20 de saptamani obligatorii platite integral, cel putin o luna luata inainte de nastere

INDEMNIZATIA
- platite 100%, din fondul de asigurari de sanatate, unde varsa bani angajatorii

Franta
DURATA
- 16 saptamani, dintre care 8 sunt obligatorii; 6 saptamani inainte de nastere si 10 dupa nastere
- in cazuri speciale, poate fi extins: 26 de saptamani dupa a treia nastere, 8 inainte si 18 dupa nastere, 34 de saptamani in cazul in care astepti gemeni

INDEMNIZATIA
- suma maxima este de 77,24 de euro/zi sau de 2317 euro pe luna
- in medie, 56% din veniturile anterioare nasterii
- banii sunt platiti dintr-un fond de la stat,

Germania
DURATA
- 14 saptamani, dintre care 6 pre-natal si 8 post-natal, cele dupa nastere fiind obligatorii
- alte 2 luni de concediu parental in primele 12 luni de viata ale copilului, platite cu 67% din venituri (de la 300 la 1800 de euro/luna), in medie 617 euro/luna, adica 50% din venituri

INDEMNIZATIA
- 100%, compensatiile fiind platite prin asigurarea de sanatate (13 euro/zi, aproximativ 2%) si restul de angajator
- cele 2 luni de concediu parental in primele 12 luni de viata ale copilului, platite cu 67% din venituri (de la 300 la 1800 de euro/luna), in medie 617 euro/luna, adica 50% din venituri

Ungaria
DURATA
- cele 24 de saptamani de concediu de maternitate sunt optionale, iar ele pot fi luate 4 inainte de nastere si restul dupa
- dupa aceasta perioada sunt 80 de saptamani de concediu parental

INDEMNIZATIA
- cele 80 de saptamani sunt remunerate cu 70% din veniturile anterioare nasterii, cu un plafon maxim de dublul salariului minim pe economie
- potrivit Institutului Ungar pentru Politici Sociale, o renumeratia de 70% din castigurile zilnice fara plafon sunt acordate din Fondul National al Asigurarilor de Sanatate. Acesta este finant de angajati in proportie de 68% printr-o contributie sociala si de angajatori in proportie de 32%

Polonia
DURATA
- durata obligatorie si platita 100% a concediului de maternitate este de 20 de saptamani, perioada care poate creste in cazul nasterilor multiple
- in plus, exista posibilitatea unui concediu parental optional de 2 saptamani incepand cu 2010, 4 saptamani din 2012 si 6 saptamani din 2014

INDEMNIZATIA
- cele 20 de saptamani sunt platite integral, cu valoarea venitului dinainte de nastere
- banii sunt acordati din fondul securitatii sociale, finantat de angajatori, in proportie de 47%, iar restul din contributiile angajatilor

Spania
DURATA
- concediul de maternitate este de 16 saptamani, dintre care cel putin 6 trebuie luate dupa nastere
- celelalte 10 pot fi luate fi inainte, fie dupa nastere sau pot fi transferate tatalui, completare la concediul pe care il obtine la nasterea copilului
- Spania mai ofera alti 3 ani de concediu fara plata tuturor parintilor, dar putini apeleaza la el

INDEMNIZATIA
- concediul de maternitate este platit 100%, dar exista totusi un plafon maxim si astfel media indemnizatiei este de 98%
- indemnizatiile sunt acordate din fondul de asigurari sociale, finantat prin contributiile angajatilor in proportie de 16,6%, iar de angajatori - 83,4%%
- primele doua zile sunt platite integral de angajatorul privat

Pe aceeasi tema, aici.

Alegerile din R. Moldova - special pe Hotnews.ro

Am creat o sectiune speciala la noi pe Hotnews.ro despre alegerile din Moldova, unde incercam sa reunim analisti politici de la noi si de peste Prut, de stanga si de dreapta, analisti economici, mai putin politicieni, din dorinta de a fi echilibrati. Am considerat ca daca n-o sa-l avem si pe Voronin - ceea ce a fost imposibil si and am fost la Chisinau in primavara - nu are sens sa prezentam doar actuala putere, fara a avea si opiniile opozitiei intr-un itnerviu pentru noi.

Prin urmare, ne-am axat pe analiza. O sa fac si eu un comentariu, insa cand voi avea timp, ca sunt ingropata in interviuri. Vi le recomand, pentru a putea intelege mai bine climatul politic, cum a fost campania, ce asteptari sunt si ce scenarii posibile dupa alegeri.

Iata cateva linkuri: aici, aici, aici. Si mai urmeaza. Stay tuned!

Povesti cu doctori - V-ati lasa pe mana unui doctor care nu a luat rezidentiatul?

L-am auzit pe ministrul sanatatii spunand ca va introduce in sistemul medical si absolventii de medicina care n-au luat rezidentiatul. Nici nu stiu daca e corect titlul meu, adica pot fi doctori fara rezidentiat? Ma rog...

In ultimele luni am avut o serie de discutii despre sistemul medical de la noi, tocmai pentru ca a trebui sa fac multe analize, multe controale medicale. De fapt, pe majoritatea eu le-am facut in sistemul privat, recunosc, insa a trebuit sa ajung si prin cateva spitale de stat.

Mama mea, cu o sanatate nu tocmai la parametrii cei mai inalti, dimpotriva, are adesea contacte cu medicii, de la medicul de familie, la tot felul de specialisti. De fiecare data cand vorbesc cu ea si imi spune ca a fost la medic, ma revolt si ajung la concluzia ca in Bucuresti doctorii se poarta altfel cu oamenii, chiar si la stat, decat in provincie.

De exemplu, numai ieri, a sunat la o clinica - de aceasta data privata, ca sa vedeti! - pentru a confirma programarea la tratament si a se asigura ca doctorul va veni la program. E o procedura la un aparat cu laser, sau ceva de genul asta.

Receptionera a asigurat-o ca totul e ok - desi in Bucuresti nu pacientul suna pentru confirmare, ci clinica o face cu o zi inainte - si astfel s-a prezentat la doctor. Intr-o localitate de langa Deva, deci a luat taxiul, a cheltuit cateva sute de mii pe asta, dus-intors. Si cand a ajuns acolo... supriza! Nu mai exista aparatul. Fara prea multe explicatii, doctorul i-a comunicat faptul ca intrerupe tratamentul la mijlocul lui (a facut 5 sedinte din 10) pentru ca nu mai au aparatul. Nu mi-a venit sa cred!

Cu alta ocazie, s-a programat la un alt reumatolog, de aceasta data din Deva. A mers acolo de la ora 8 dimineata si a plecat la ora 13, pentru ca doctorul a catadicsit sa-si anunte asistenta de-abia atunci ca nu mai ajunge la programari. De ce a stat atat? Pentru ca i-a fost extrem de dificil sa prinda programarea respectiva si pentru ca tratamentul pe care urma sa i-l faca la picior il face doar acel doctor in Deva. Ca dovada, pe o piata mica, unde nu exista concurenta, pacientii devin bataia de joc a medicilor fie ca merg la stat, fie la cabinetele lor private.

Ca sa raspund la intrebarea pe care am pus-o in titlul, ma gandeam daca m-as simti foarte confortabil sa fiu eu sau copilul meu luata in grija de un medic care n-a luat rezidentiatul. Depinde de ce ar face. Si nu stiu exact cum este sistemul de educatie la noi, adica fac studentii la medicina practica intensiv in spitale? Pentru ca ideea e sa si invete lucrurile teoretic, dar sa se si confrunte cu situatii concrete, evident sub supravegherea medicilor specialisti.

Cred ca intre un tanar dedicat, fara rezidentiat, dar pasionat de meserie si care e dornic sa invete si o asistenta blazata, il prefer pe primul. Ca inteleg ca acesti tineri vor fi supravegheati de un doctor cu experienta si il prefer sa faca exact ce ar face o asistenta, nu ce ar face un doctor. Pentru ca, daca e vorba despre ingrijirea medicala pe care o poate primi copilul meu, nu cred ca l-as lasa pe mana unuia care n-a luat examenul. Multi spun ca unul care n-a luat rezidentiatul nu inseamna ca e neaparat o persoana slab pregatita... Hmmm, cum multi iau rezidentiatul, deci nu e un examen imposibil de luat daca te pregatesti si inveti, nu vad de ce sa cred ca unul care nu l-a luat e ok si bine pregatit. Exista si ghinioane in viata, situatii neprevazute, insa parca nu se sustine asta. Solutia nu e sa bagi oameni slab pregatiti in sistem. Ci sa ii platesti pe cei buni ca sa nu plece. Sa scoti dinozaurii din sistem ca sa aiba acces cei mai tineri, entuziasti, preocupati de pregatirea si specializarea constanta si sa le dai alora salarii decente.

Sincer, cand a fost nevoie sa consult doctori, i-am cautat pe cei mai buni, pe cei recomandati, fie ca a fost vorba despre interpretarea unei analize, fie despre ecografiile de sarcina. In sectorul privat am intalnit doctori care s-au comportat asa cum am pretentia sa se comporte: sa iti dea explicatii, sa caute sa se informeze si sa te informeze ulterior daca nu iti poate raspunde la o intrebare. Pentru mine si factorul uman conteaza foarte mult, nu mi-e indiferent cum sunt tratata, mai ales cand dau un ban.

Desi un ban dai si la stat. Si aici ajung la partea care ma nemultumeste. Platesc CASS-ul acela si n-am fost sa-mi fac nici macar o analiza la stat. A, ba da, la Cantacuzino si am platit pentru ea; e adevarat, nu mersesem cu trimitere de la doctorul de familie. Eu nu vad utilitatea acestei contributii. Azi dimineata auzeam un invitat la televizor care spunea ca noi astia care platim, dar evident nu folosim serviciile de stat, platim pentru cei care nu o fac. Total de acord cu aceasta opinie. As vrea sa existe posibilitatea sa imi fac eu asigurarea de sanatate, in functie de cat pot contribui. Asa dau peste 3 milioane pe luna si nu beneficiez de ei.

Si daca voi naste intr-un spital de stat, va trebui sa imi platesc nasterea. Si atunci, banii mei, contributia mea din toti acesti 11 ani de cand sunt salariat, unde merg? Cand ii folosesc? Sunt spitale in care trebuie sa iti cumperi medicamentele, consumabilele, fie ca vorbim despre comprese sterile sau despre trusa de anestezie epidurala. De ce ar trebui sa le achizitionez eu, cand contribui la asigurarile de sanatate?

Am vazut pe realitatea in ultima vreme multe materiale publicitare referitor la sistemul de sanatate privat, pornind de la prezentarea unor programe ale bancilor pentru medici, pana la studii care arata ca mare parte a romanilor din urban apeleaza acum la sistemul privat. Firmele au facut abonamente corporatiste, asa ca se explica si extinderea folosirii acestui sistem.

Din experienta proprie am vazut ca, oricat de cuprinzator ti-ar fi cardul, analizele costisitoare nu iti sunt acoperite sau ai gratuitate intr-un procent foarte mic din suma totala. Normal, e un business.

Dar cand vine vorba despre sanatatea ta sau a celor dragi tie, parca niciun pret nu e prea mare. eu asa spun. Insa am pretentia ca pentru suma platita sa primesc serviciile la calitatea la care ma astept. Atat medical, cat si din punct de vedere uman.

Sunt un fan declarat al lui Rasmussen

L-am vazut pentru prima data live pe Rasmussen cand era premier al Danemarcei, cred ca la o reuniune a diplomatiei romane, la Bucuresti. Sau poate mai devreme?

Oricum,mi-a placut, am devenit un fan. imi place si ca politician, atat de relaxat, de "normal". M-a amuzat cand am vazut ca a pus pe pagina de Facebook pozele de la joggin-ul de dimineata, iar acum iata ca si canalul tv al NATO a pus un filmulet, pretext pentru deschiderea lucrarilor din aceasta dupa-amiaza.

Pozele de la jogging, de vineri dimineata, din Lisabona:




Zilele trecute a pus pe FB o poza cu cel mai mic nepot al sau, Marcus, care tocmai a fost botezat. Toate astea il umanizeaza teribil, e un bun exercitiu de PR ceea ce face el.

Romania, vazuta de fondatorul "CIA din umbra"

Cand am aflat ca George Friedman ajunge, in calatoria sa, si prin Romania, am vrut neaparat sa fac un interviu cu el. Citesc si prezint atat aici, cat si pe HotNews.ro analizele Stratfor, cu rezerva necesara unei atitudini critice.

Am publicat interviul cu Friedman aici, pe HotNews.ro, si trebuie sa recunosc ca a emis niste teorii foarte itneresante. L-am provocat, fireste, sa vorbeasca despre Romania. Multe dintre ideile sale despre Rusia le stiam din ultima sa carte, The Next 100 Years, abordarea lui mi-era cunscuta, recursul la istorie si ideea ca istoria se repeta, cel putin pe continentul european.

Va recomand perspectiva sa asupra Romaniei. Cu unele idei sunt de acord, la altele sunt sceptica. Fara a va dezvalui prea multe din interviu (ca las sa il cititi pe HN, e cam lung, recunosc, insa mi s-a parut interesant tot ce a avut de zis), iata cateva idei de luat in seama:

• Dupa sfarsitul razboilului rece, Romania a vrut, mai mult decat orice, sa devina o tara normala. Iar definitia a ceea ce inseamna normal a fost pentru ea sa devina membru al NATO si al UE si apoi a crezut ca va fi ca toti ceilalti. Si in aceasta modalitate de a se adapta nu si-a definit identitatea.
  
• Eu nu cred ca UE are grija de voi, in mod cert nu cred ca NATO o face, ca v-ar proteja daca s-ar intampla ceva. Traiti intr-o parte foarte periculoasa a lumii in care oricand se poate intampla ceva. Si trebuie sa va dezvoltati institutiile suveranitatii, dar asta se face greu, este scump si nu e tocmai confortabil. In aceasta faza se afla Romania.
• Unul dintre lucrurile pe care trebuie sa le inteleaga romanii este ca ideea lor despre UE ar putea sa nu mai coincida cu a germanilor, britanicii se indeparteaza de Europa si nu stiu ce pun francezii la cale.
• Este foarte interesant ca interventia germana a venit pe o chestiune unde stiau perfect ca rusii nu vor ceda (n.r., retragerea trupelor ruse din Transnistria). Nu au adus in discutie chestiuni mult mai interesante, privind Moldova - garantii ca rusii nu vor interveni in alegeri, garantii ca rusii nu vor mai desfasura forte acolo.
  
• Problema este ca Romania nu si-a creat o politica externa pe cont propriu, ci incearca sa isi creeze una in contextul UE, care nu exista, ci sunt mai multe politici ale mai multor tari, ale caror interese nu coincid cu interesele voastre.​
• Moldova este o regiune romaneasca, a cazut in mainile rusilor din cauza pactului dintre Hitler si Stalin, nu poate fi revendicata fara riscuri, nu poate fi revendicata fara eforturi si din acest punct de vedere mi-e greu sa imi dau seama cum e Romania, ca sa ne intoarcem al inceputul discutiei.
• Nu mi-e clar ca inteleg care sunt interesele nationale fundamentale ale Romaniei si ce riscuri este pregatita sa isi asume. Cred ca e in pozitia in care nu vrea sa isi asume niciun risc, ceea ce e perfect rezonabil, insa traiti intr-un colt de lume in care nu prea exista optiuni.
  
• Cel mai important lucru este ca starea psihologica de securitate si realitatea obiectiva a pozitiei Romaniei sunt diferite. Ideea ca in aceste doua institutii multilaterale ati gasit securitatea trebuie examinata cu multa grija, pentru ca nu e tocmai securitatea pe care o credeti.
• Romania trebuie sa ia decizii care au sens geografic si economic. (...) Ca sa-si pastreze pozitia, Romania trebuie sa aiba ceva care sa ingrijoreze rusii, sau germanii sau chiar americanii. Romania nu poate fi luata ca atare.
• Romania trebuie sa aiba este o armata. Nu esti ascultat cu atentie in lumea asta daca nu ai o armata. Veti zice ca e costisitoare. Iar eu va voi spune sa va uitati la secolul trecut: 5% din PIB ar fi o suma colosala, dar ce ati fi platit sa evitati rusii si germanii. Daca voi credeti ca nu mai exista amenintari si nu vor mai exista, atunci sunteti intr-o pozitie foarte rationala. Pe de alta parte, trebuie sa va ganditi ca in aceasta parte de lume nu a fost un secol fara vreo tragedie. Si in aceste conditii 5% nu inseamna atat de mult.
• E interesanta nostalgia pe care am gasit-o in Romania. Si nu e o nostalgie pentru comunism, ci pentru perioada 1991-2008. Este nostalgia pentru perioada post-razboi rece. Cand totul era simplu, era clar, stiati ce aveti de facut: daca intram in UE si in NATO, totul va fi bine.
  
• Cred ca exista 90% dorinta de a continua sa credeti ca nimic nu s-a schimbat si 10% suspiciunea ca s-a schimbat. Si prima impresie e ca romanii, la suprafata neaga ca s-a intamplat ceva, insa in profunzime se lupta sa inteleaga si sa accepte asta.
• Romanii vor sa creada ca sunt slabi, pentru ca, daca sunt foarte slabi, nu trebuie sa actioneze, iar ei vor sa evite actiunea. Este ca si cum uneori isi spun ca, daca se conving ca sunt neajutorati, istoria isi va urma cursul si ei nu pot impiedica asta. Insa eu am sentimentul ca sunt consienti de asta, insa nu vor face nimic in aceasta privinta. (...) Exista un fel de pace in neajutorare. Cand esti neajutorat, nu poti face nimic.
• Provocarea pentru Romania este sa invete sa devina mai periculoasa pentru a exista.

Pe site-ul Stratfor si-a spus parerea dupa ce a vizitat Romania. Aici.

Culisele semnarii tratatului privind regimul frontierei cu Moldova si reflectarea ei in presa moldoveneasca

Summit-ul Dunarii se anunta un eveniment destul de plat. Stiam despre Strategia europeana a Dunarii, reuniunea de la Bucuresti fiind un important gest politic de sustinere a ei de catre Comisia Europeana si viitoare presedintie a Consiliului, Ungaria, dar nu ma asteptam la stiri "bubuitoare" de-acolo. Discursul presedintelui basescu a punctat obiectivele si importanta pentru Romania, dar si riscul sa ramana doar un proiect fata de care chiar si tarile membre sa isi piarda interesul.

Apoi a inceput sa vorbeasca presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. A spus lucruri la care te asteptai, pana intr-un punct, cand a enuntat a treia oportunitate oferita de Strategia Dunarii: "Este o oportunitate de a gasi compromisul pe chestiuni de interes comun. Intrucat strategia acopera o gama larga de domenii politice, putem extinde chestiunile de negociat si sa obtinem echilibru intre diferite interese nationale. In acest sens, as vrea sa salut cu caldura semnarea astazi a Tratatului de frontiera dintre Romania si Moldova. Este un excelent exemplu de ce se poate obtine cand exista un itneres comun".

In sala de presa s-a creat rumoare. Noi, jurnalistii, ne intrebam daca am inteles bine. Da, intelesese, Barroso ne-a dat breaking news pentru ziua de luni: Romania si Moldova semneaza Tratatul privind regimul frontierei. Am remarcat ca si Merkel, si Barroso i-au spus Tratat de frontiera, termen cu care Romania nu a fost niciodata de acord si a negociat cu partea moldoveneasca o denumire care sa fie agreata de ambele parti.

Am inceput sa sunam oamenii responsabili cu comunicarea de la Ministerul de Externe si aveam o multime de intrebari: cand se va semna? De ce n-am stiut? De ce a anuntat Barroso? Ni s-a cerut timp pentru a primi un raspuns. Insa am publicat stirea, era breaking news, fireste. Semnarea a fost anuntata de o serie de semnale: referirea lui Merkel la semnificatia semnarii tratatului, o declaratie a presedintelui Basescu, faptul ca ministrul de externe a anuntat la mijlocul lunii octombrie ca textul e finalizat si e doar o chestiune de timp pana la semnare.

Prezenta premierului Filat la evenimentul de la Bucuresti era argumentul perfect in a ne confirma ca semnarea va avea loc luni. in tot acest timp, pe diferite canale, incercam sa aflam de ce diplomatia romana - mai ales la nivel de comuniare - a fost prinsa pe picior gresit. Era absolut evident ca Barroso nu improvizase in rostirea discursului pe moment si nu cu o informatie atat de importanta pentru Chisinau mai ales, dar si pentru Bucuresti, ca aflase cel putin cu vreo cateva zile inainte - vieneri sau peste week end - ca are loc luni semnarea si ne-am intrebat de ce nu au comunicat si autoritatile romane o astfel de informatie extrem de importanta.

Primele reactii neoficiale, off the record ale celor chestionati pareau de surprindere si sugerau ca Barroso le-a cam stricat momentul anuntului. O ipoteza putin probabila, insa ma gandeam ca poate la un anumit moment nu se stia ca el va face acest anunt.

L-am intebat pe Mark Gray, purtatorul de cuvant al Comisiei care l-a insotit pe Barroso la Bucuresti, cum a decurs dialogul pe aceasta tema intre autoritatile romane si presedintele Barroso. "Am fost in permanent contact cu autoritatile romane, am urmarit indeaproape discutiile, am urmarit evenimentele din ultima vreme. Asa ca semnarea tratatului nu a fost o surpriza nici pentru noi, nici pentru autoritatile romane. Era normal ca la un summit privind cooperarea regionala presedintele Barroso sa vorbeasca despre asta", a spus Gray.

Incearca sa ma asigure ca anuntul nu a surprins autoritatile romane, ca nu le-a deranjat, cu atat mai mult cu cat Comisia a salutat semnalul pozitiv dat de semnarea acestui document intre Romania si Moldova. Evident, o declaratie confirmata mai apoi.

Si atunci de ce reactia haotica privind comunicarea imediat dupa anuntul facut de Barroso? A fost teatru sau surpiza genuina pentru unii? Presa a ramas cu impresia ca diplomatia romaneasca a fost, din nou, prinsa pe picior gresit, la nivel de comunicare. ca Romania si Moldova vroiau sa semneze oarecum fara mare valva acest Tratat privind regimul frontierei.

La un sfert de ora am primit din partea MAE, in mod oficial, confirmarea semnarii Tratatului intre Romania si R. Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera, cum este titlul documentului. Luni, la ora 17.30, ministrul de externe Teodor Baconschi si premierul Vlad Filat urmau sa semneze documentul, la sediul MAE.

Dar dupa acest anunt au aparut alte intrebari: de ce la nivel de premier si ministrul de externe? De ce nu la nivel de premieri, de ce Baconschi si nu Boc, ca oricum urma sa aiba o intrevedere bilaterala cu Filat, cu exact o jumatate de ora inainte de semnarea tratatului?

Si asa am consultat din nou surse diplomatice, specialisti romani si moldoveni, sa ne lamurim. Ni s-a spus ca ministrul de externe moldovean, Iurie Leanca, este autosuspendat din functie pe perioada campaniei electorale si nu are drept de semnatura. Am verificat informatia la Chisinau si am aflat ca, intr-adevar, Codul electoral din Moldova prevede ca demnitarii, autoritatile publice care candideaza in alegeri trebuie sa se autosuspende din functie, sunt "degrevati de functie", cum arata Codul Electoral. Si tot din Moldova mi s-a confirmat ca Leanca se afla printre ministrii "degrevati", exceptati de la aqceasta procedura fiind presedintele Moldovei, premierul si presedintele Parlamentului (speakerul Parlamentului).

Prin urmare, Filat l-a inlocuit asa cum trebuia pe ministrul sau de externe. De ce insa nu a semnat Boc? Surse diplomatice insistau ca nu e o incalcare de protocol pentru ca nivelul e diferit, ca asa s-a convenit intre cele doua parti. Si, intr-adevar, nu e. Am gasit insa si o explicatie: cum este un document tehnic, partea romana a subliniat cu tarie asta, este normal sa fie semnat doar la nivel de ministri de externe, in acest caz Filat fiind asimilat ministrului de externe al tarii sale. Daca semna Boc, i se dadea o incarcatura politica acestui document, ceea ce in mod cert nu era cazul.

Presedintele Barroso, in intalnirea de la Cotroceni cu presedintele Basescu, a reluat aprecierile la adresa gestului facut de romania si Moldova: "Vreau de asemenea sa il felicit pe domnul Basescu pentru semnarea Tratatului privind regimul frontierei cu Moldova. Tratatul are si o valoare practica intrucat, pe de o parte, clarifica aspectele legate de aderarea Romaniei la spatiul Schengen si, pe de alta parte, demonstreaza sustinerea pentru Moldova si pentru apropierea ei de structurile europene". (I would also like to congratulate Mr Băsescu for signing the Treaty on the border regime with Moldova. The treaty has also an important practical value as, on the one hand, it clarifies aspects related to Romania's accession to the Schengen area, and, on the other, it demonstrates the support for Moldova and for its closeness to the European structures.)

Remarcam ca, de aceasta data, Barroso foloseste titulatura convenita de Tratat privind regimul frontierei.

In urma consultarii unor surse variate, convergente, am aflat ca probabil a existat o deficienta de comunicare la nivelul diplomatiei, la nivele inferioare ministrului, insa in niciun caz autoritatile romane nu au fost luate prin surprindere de anuntul facut de Barroso, ci a existat o strategie. Mai mult, ministrul de externe Teodor Baconschi dadea o explicatie luni seara, dupa semnarea tratatului: Am dorit sa-i lasam din curtoazie (n.r. lui Barroso), fiind oaspetele nostru la Summitul Dunarii, aceasta intaietate (n.r. de a anunta semnarea tratatului). Dar, dupa cum vedeti, toate informatiile devin publice la cateva ore dupa anuntul facut de domnia sa. Explicatia parea putin plauzibil, avand in vedere si reactia surprinsa a celor responsabili de comunicare, dovada reflectarea in presa si articolele care vorbesc despre o semnare aproape in secret a acestui document, despre faptul ca Barroso a venit la Bucuresti si ne-a dat o informatie care trebuia data de autoritatile romane. Am fost si eu sceptica, pana in momentul in care, din diferite discutii si din surse convergente mi s-a conturat un tablou al situatiei.

S-a convenit, intr-o discutie Basescu-Filat-Baconschi-Barroso ca anuntul privind semnarea tratatului privind regimul frontierei sa fie facut de Barroso - nu de Basescu, nu de Baconschi, nu de Boc si nici macar de Filat. Ci de PRESEDINTELE COMISIEI EUROPENE. Din mai multe motive:

• este un semnal puternic de sustinere a UE atat pentru Moldova, coalitia pro-europeana aflata la guvernare la Chisinau
• este un semnal dat in UE ca Romania si-a facut si aceasta tema inainte de aderarea la spatiul Schengen: tratatul privind regimul frontierei este un document tehnic care trebuia adoptat inainte ca romania sa devina granita estica a spatiului Schengen - aici am scris despre ce cuprinde fiecare capitol si el nu vorbeste despre o redefinire a granitelor (invoca in capitolul 2 referitor la traseul frontierei documentele vechi care au definit-o), ci despre lucruri foarte concrete - marcarea si semnalizarea granitei, principiile privind stabilirea frontierei pe sectoarele frontierei situate pe apele curgatoare, Prutul, fireste, modul de folosire a mijloacelor de comunicatii care traverseaza frontiera de stat - cai ferate, sosele, instalatii de comunicatii - , predarea persoanelor care au trecut ilegal frontiera sau a animalelor ratacite peste frontiera de stat
• daca facea anuntul presedintele Romaniei sau un inalt oficial roman, opozitia comunista de la Chisinau folosea acest lucru impotriva coalitiei aflate la guvernare - semnalul a vrut sa fie: UE este alaturi de voi si apreciaza ceea ce faceti, iar Romania va sprijina, jucand dupa regulile UE. Insusi ministrul Baconschi a spus ce semnifica semnarea documentului: Socotim ca in acest fel descurajam si afirmatiile obsesive ale anumitor cercuri politice de peste Prut cu privire la o imaginara agenda iredentista a Romaniei. Intentiile noastre sunt transparente, sincere, consecvente. Am demonstrat ca in loc sa ne razboim cu ipoteze imaginare, am trecut la actiune.

Nu trebuie sa uitam contextul in care are loc aceasta semnare:

• Romania trebuia sa o faca, inainte de aderarea la spatiul Schengen, iar semnalele clare au fost date atat de Comisia Europeana, cat si de cancelarul german Angela Merkel, daca e sa ne referim la cele din ultima vreme.
• Romania si Moldova trebuia sa semneze acum pentru a dezamorsa argumentele comunistilor din Moldova referitoare la dorinta de dorinta de unire si politica romaneasca de a se uni cu Moldova. Baconschi o spune clar: descurajam si afirmatiile obsesive ale anumitor cercuri politice de peste Prut cu privire la o imaginara agenda iredentista a Romaniei. Astfel, AIE este ajutata si prin semnarea acestui document, iar populatia moldoveneasca ce se opune ideii de unire e linistita pentru ca romania nu are o astfel de agenda. Am mai scris, nici la nivelul autoritatilor, nici la nivelul opiniei publice nu exista in Romania - decat cu mici exceptii, nesemnificative cantitativ, daca vreti - aceasta idee de unire a Moldovei la "patria mama". Este clar si potrivit principiilor moderne ale politicii externe, Romania si Moldova vor deveni parte ale aceleiasi entitati politice odata cu aderarea Moldovei la UE.
• La Bucuresti, Filat a avut o intrevedere cu presedintele CE, Jose Manuel Barroso, in dorinta UE de a da un nou semnal de sprijin pentru fortele pro-europene de la Chisinau. Barroso a dat asigurari ca va sprijini Moldova in apropierea de standardele UE. Este absolut evident ca discutiile privind liberalizarea vizelor, Acordul de Asociere al R. Moldova cu UE sunt in stand by pana in momentul in care rezultatul alegerilor din 28 noiembrie de la Chisinau va fi cunoscut, insa este mai mult decat evident sprijinul de care se bucura alianta aflata la putere.
  

Ce spune presa de la Chisinau?

Dupa ce am vazut o serie de comentarii la articolele HotNews.ro am fost curioasa sa vad si ce e prin presa moldoveneasca, ce articole si declaratii au aparut.

Am scris adesea pe acest blog, motiv pentru care am fost criticata de anumiti cetateni moldoveni, despre faptul ca relatia bilaterala dintre tarile noastre trebuie abordata modern, intr-un spirit european, care sa nu prejudicieze nici Romania, nici Moldova. Atitudinile patimase nu folosesc nimanui.

Daca se vor face sondaje, se va vedea ca nici romanii, nici moldovenii, in mare proportie, desi se considera frati cu o istorie comuna pana la un punct, nu-si doresc unirea. Sunt insa partide politice, politicieni, grupuri de tineri entuziasti declarativ mai degraba, romani din moldova nostalgici care vorbesc patimas despre unire. Dar nu sunt ei majoritatea covarsitoare si nu inteleg ca ideea lor de unire nu este realizabila in felul gandit de ei. Nu intr-o Europa anului 2010, cu o Romanie membra a UE.

Deci ce e in presa de la Chisinau?
*Deocamdata destul de putine comentarii. Vroiam sa vad ce spun editorialistii pro-romani, destul de inflacarati in multe cazuri, insa nu am gasit comentariile pe tema tratatului pana in momentul in care am redactat eu aceasta postare.
*Altfel, presa se imparte intre relatari obiective, informatii preluate din presa romana, de pe Hotnews.ro si alte publicatii, sau corespondente, pana la ilustrarea punctului de vedere al comunistilor care, evident ca au avut de comentat in acest sens.

Iata cateva exemple:
Infoprim Neo si Vocea Basarabiei titreaza: România semnează Tratatul privind regimul de frontieră pentru că vrea să adere la spaţiul Schengen, deputat comunist

Grigore Petrenco spune ca Romania semneaza Tratatul pentru ca vrea sa adere la Schengen si se fac presiuni din exterior asupra sa. Mai mull, documentul "trezeste multe semne de intrebare". Un alt deputat comunist, Ion Ciobanu, spune: „Cu 3 săptămâni înainte de data alegerilor, populaţia nu cunoaşte ce se semnează, nu cunoaşte condiţiile acestui document care, cu siguranţă, nu corespunde necesităţilor Republicii Moldova”.

Omega (site favorabil comunistilor): În plină campanie electorală Filat semnează cu România “tratat de frontieră“, care poate fi declarat nul

Nu e deloc surprinzator ceea ce spune articolul: România şi Moldova au semnat, luni, 8 noiembrie, cu doar 20 de zile de la schimbarea raportului de forte la guvernare (n.r. comunistii trebuie sa se arate siguri ca revin la putere), Tratatul privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră.

România a considerat că respectivul document poate fi semnat de un oficial în rangul de ministru de externe de la Bucuresti, chiar dacă din partea Moldovei semnatarul a fost prim-ministrul (n.r. remarca diferenta de rang, dar omit sa spuna ca leanca e degrevat de functii si nu are drept de semnatura, ceea ce inseamna ca e inlocuit de premier). Despre semnarea acestui document s-a declarat abia în dimineata zilei de luni, detaliile acestuia nefiind cunoscute publicului.

În acelasi rând, Tratatul semnat luni la Bucuresti poate fi declarat unul anticonstitutional si nul, întrucât prerogativa semnării tratatelor internationale apartine doar Presedintelui Moldovei. Astfel, potrivit art.86(1) al Constitutiei, si doar Presedintele le poate prezenta spre ratificare Parlamentului. (n.r. intrucat este un document pur tehnic, nu este un tratat de baza, bilateral, nu este nevoie sa fie semnat la cel mai inalt nivel, tocmai pentru a nu i se da incarcatura politica).

Alt articol Omega pe aceeasi tema aici.

Agentia de stiri Noutati Moldova titreaza: La Bucureşti a fost semnat Tratatul dintre România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, care nu substituie Tratatul de frontieră între state

Novosti-Moldova este citata, precum si informatii Agerpres si arata urmatoarele: Acest tratat este un nou document juridic, care determincă relaţiile dintre structurile de grăniceri, a comunicat pentru agenţia multimedia Novosti-Moldova un colaborator al centrului de presă al Serviciului Grăniceri al Moldovei. El a explicat că documentul a fost elaborat la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Moldovei şi particularităţile lui deocamdată n-au fost aduse la cunoştinţă grănicerilor. „Tratatul privind regimul frontierei de stat însă nu substituie nicidecum Tratatul de frontieră între Moldova şi România. Acestea sînt documente de nivel diferit”, au specificat la serviciul de presă al structurii.

Cu cîteva ore pînă la semnarea la Bucureşti a Tratatului privind regimul frontierei de stat reprezentanţii PCRM au declarat că acest document n-a trecut, conform procedurii, prin comisiile de profil ale Parlamentului.

„Trebuie de văzut atent ce se semnează. Aţi văzut textul documentului? Nici noi nu l-am văzut. Nici chiar denumirea documentului. Pe cîte ştim noi, se semnează nu Tratatul cu privire la frontiera de stat, ci este vorba despre un document, care reglementează regimul de frontieră. Desigur, vor fi încercări de a substitui un document cu altul – Tratatul privind frontiera de stat cu Tratatul cu privire la regimul de frontieră”, - a spus jurnaliştilor candidatul la mandatul de deputat Grigore Petrenco.

Radio Europa Libera: „Doar un acord tehnic - el nu legitimează frontiera”

Deputatul comunist Iurie Munteanu, intervievat de REL, declara: „Este un acord absolut tehnic, care nu rezolvă problema de bază, problema legitimizării frontierei între Republica Moldova şi România. Avem o situaţie absolut ridicolă şi absolut stupidă, eu aş spune. România are frontieră la Nord de Republica Moldova cu Ucraina şi la Sud de Republica Moldova la fel cu Ucraina, iar între Republica Moldova şi România, deci, România nu are frontieră. Având în vedere, că suntem două state independente şi suverane, este situaţia absolut stupidă. Următoarea, reiese, că cea mai apropiată frontieră de stat legitimizată între Prut şi Ucraina este frontiera Republicii Moldova cu Ucraina. Legitimizată. Deci, vă rog frumos să nu duceţi lumea în eroare, pentru că acordul, care urmează să-l încheie Filat şi pe care-l prezintă cu aşa o pompă în campania electorală, este un acord absolut tehnic, care va determina regimul de intersectare a frontierei dintre Republica Moldova şi România, a căruţelor din România. Iată şi toată esenţa acestui acord.”

Teleradio Moldova intervieveaza experti moldoveni care sustin semnarea acestui document este un pas important pe calea integrării europene! Trataul va facilita dialogul între Chişinău, Bucureşti şi Occident, şi va lipsi unele forţe politice din ţară de arma speculativă pe care au folosit-o până acum pentru a înrăutăţi relaţiile moldo-române.

Unimedia citeaza portalul de limba rusa Vzgliad care sustine ca: Scopul semnării tratatului privind regimul de frontieră este unul pur politic

Portalul rus scrie: Ministerul Afacerilor Externe al României a declarat direct adevăratul scop al întelegerii între cele două guverne. O sursă din minister a recunoscut pentru publicatia citată că Bucureştiul a acceptat semnarea tratatului având scopuri pur politice si anume pentru a sprijini actuala guvernare a Republicii Moldova, Alianţa pentru Integrare Europeană, în ajunul alegerilor anticipate. Bucureştiul în mod clar nu este cointeresat ca la putere în Chisinău, să revină opoziţia actuală, Partidul Comunistilor în frunte cu Vladimir Voronin. "Putem doar ghici despre ce au convenit părţile, deoarece documentul a rămas secret şi nu a trecut prin comisia parlamentară, cum cere legea. Situaţia nu corespunde normelor de bază ale diplomaţiei moderne," a declarat pentru publicatia rusă fostul consilier al preşedintelui Vladimir Voronin, Mark Tkaciuk.

Tot Unimedia il citeaza pe vicepresedintele PDM, al lui Marian Lupu - Igor Corman, PDM: Tratatul cu România trebuia să fie semnat de Mihai Ghimpu
Tratatul privind regimul de frontieră a fost semnat fără a se tine cont de legislaţia Republicii Moldova.

Igor Corman, vicepreşedinte PD, preşedinte al Comisiei parlamentare pentru politică externă, a declarat că acest tratat trebuia să fie semnat de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu. Corman a subliniat că, de fapt, nu există un asemenea decret semnat de Mihai Ghimpu. Mai mult, el a spus că a rămas nedumerit, atunci când a aflat că tratatul a fost semnat de premierul Vlad Filat şi ministrul român de Externe, Teodor Baconschi. Diplomatul este de părere că ar fi fost bine, daca acest document era semnat de funcţionari de stat de acelaşi rang, de exemplu, Vlad Filat şi Emil Boc.

Romanian Global News, care este un portal cu stiri din diaspora titreaza: Un „Tratat” ca o noua sarma ghimpata

Pulsul clasei politice de la Chisinau

Citind presa de la Chisinau sunt evidente niste lucruri: Filat este vazut ca obtinand un plus de imagine prin semnarea acestui document, plus de imagine care nu poate decat sa ii foloseasca in batalia electorala.

Se vede clar din declaratia democratului Corman, care spune ca tratatul trebuia semnat de presedintele Ghimpu sau declaratia presedintelui Alianta Moldova Noastra, partener de guvernare in AIE, Serafim Urechean care sustine ca Filat isi face publicitate electorala si ca partenerii din Alianta trebuiau sa se consulte inainte de semnarea acestui document.

"Trebuia semnat mai întâi un Tratat politic de bază. Cred că este mai mult un truc electoral. Documentul semnat nu rezolvă problemele pe care le are astăzi Republica Moldova", sustine Urechean citat de presa de la Chisinau.

Sunt doua chestiuni de remarcat: am explicat mai sus de ce s-a semnat la acest nivel, de ce la nivel de ministri de externe. Este un document tehnic si nu s-a vrut a i se da o importanta /conotatie politica. Premierul Filat il inlocuieste pe autosuspendatul ministru Leanca, deci in acest episod poate fi considerat tot nivel de ministru de externe.

De ce nu Ghimpu? Raspunsul e acelasi: un document tehnic nu e nevoie sa fie semnat la nivel de presedinti. Nu este un Tratat de baza, bilateral, ci un document ca multe altele din seria de documente bilaterale semnate in ultimul an cu Republica Moldova.

A doua chestiune se refera la semnele de intrebare pe care mi le ridica declaratia lui Urechean. Acum este batalie electorala si astfel de gesturi pot fi capitalizate electoral. Numai ca nu poti sa nu te intrebi cat de dificila va fi ratificarea in Parlamentul de la Chisinau a acestui document tehnic. Pentru ca el trebuie ratificat de legislativele ambelor tari.

Premierul Filat s-a aratat putin ingrijorat, aratand, printre randuri, ca el crede ca nu vor exista probleme din moment ce dupa alegeri, majoritatea parlamentara va apartine tot fortelor pro-europene, democratice: Privesc lucrurile mai pragmatic, avand in vedere ca viitorul Parlament al R. Moldova va avea componenta necesara pentru a asigura guvernarea democratica a R. Moldova, parcursul european al R. Moldova, a spus premierul moldovean luni.

Potrivit unor surse moldovenesti, partenerii din AIE ar fi incercat sa il impiedice, pana in ultimul moment, pe Filat sa semneze acum tratatul, din teama de a nu aduna capital electoral. Batalia dinainte de alegeri pare sa fie la fel peste tot: interesul national capata un loc secund. Mai mult, acest gest s-a interpretat si ca un semnal ca Romania a ales sa il sprijine pe Filat in batalia electorala.

Si altfel despre Adrian Paunescu...

Despre morti, numai de bine, e adevarat. Insa e gretos tot ce se vede la televizor dupa moartea lui Adrian Paunescu.

Eram mult prea mica sa merg la spectacolele Cenaclului Flacara, iar cand, in sfarsit, mama mi-a promis ca ma lasa cu niste copii mari din bloc, liceeni, acesta a fost interzis sau n-a mai venit prin Deva. Si asa am ramas cu regretul ca n-am fost si eu cu la spectacolele alea de pe stadion sau de la Sala Sporturilor despre care ii auzeam pe vecinii mei de bloc vorbind pe banca din fata blocului. Si ca n-am auzit si eu cantecele alea pe care le cantau vecinii mei, cand ieseau cu chitara in fata blocului.

Am insa o amintire personala legata de Paunescu. Atunci cand venea la Deva era cazat mereu la hotelul la care lucra mama mea. Imi amintesc ca toti stateau drepti cand aparea el pe-acolo, de la receptioneri si liftieri, la barmani, cameriste, ospatari si frizerul care il tundea. Erau practic terorizati de toanele lui.

Era cazat in apartamentul de la ultimul etaj, al saselea, al hotelului si angajatii pandeau cand mergea liftul acolo, sa fie pregatiti cand cobora. Numai ca intr-un week end, cand era liniste in hotel si el tocmai urcase - mama ma ascunsese in camera/oficiul din spatele receptiei, ca ma nimerisem in vizita la ea - am iesit si ma jucam cu unul dintre liftieri "de-a calul". Eram mica si el alerga cu mine in carca prin holul pustiu. Asta l-a distras si n-a mai vazut ca liftul a fost chemat la etajul 6. Din nu stiu ce motiv, Paunescu a coborat in hol. Avea nevoie de ceva. Mama si liftierul au inghetat. Se si vedeau dati afara. Numai ca poetul capricios in general era in toane bune. Stiu ca de-atunci, cand venea Cenaclul la Deva, nu mai mergeam in vizita la mama la serviciu. Iar mama mea povestestea mereu acest episod cand venea vorba despre Paunescu si despre spaima de a-si pierde serviciul din cauza unor toane de-ale lui. Asta e amintirea mea personala legata de el. Altfel, ma voi abtine de la opinii, se vor exprima si s-au exprimat deja multe. Si deja altii au spus multe lucruri pe care le gandeam si eu.

Perspectiva diferita despre care vorbeam in titlu, cu care rezonez, e a acestor oameni pe care i-am citit pana acum:Vlad Mixich, Vladimir Tismaneanu si Dan Tapalaga.

Basescu ne fereste de populisti. Dar de populismul lui cine ne fereste?

L-am ascultat pe atentie pe presedinte in momentul in care a comunicat concluziile Consiliului European de saptamana trecuta si m-a contrariat faptul ca tot vorbea sanctiuni pentru dezechilibre macroeconomice si bugetare si despre posibilitatea suspendarii dreptului de vot al unei tari in Consiliu.

Iata cateva declaratii care mi-au atras atentia si apoi urmeaza explicatiile, pentru ca pare ridicol sa il auzi pe presedinte vorbind despre ceva ce a fost practic ca si decis in Consiliu. Merkel n-a obtinut suspendarea dreptului de vot - pe care si-o dorea - in schimb a obtinut modificarea tratatului de la Lisabona, amendarea lui prin introducerea in el a mecanismului permanent de supraveghere a dezechilibrelor macroeconomice ale statelor membre.

• Va pot spune ca sanctiunile vor merge de la sanctiuni financiare majore, repet - sanctiuni financiare majore, pana la suspendarea dreptului de vot pe o perioada limitata in interiorul Consiliului European.
• Sa clarific pentru dvs., analistii economici si opinia publica ca Romania e cel mai putin vulnerabila sa ajunga la sanctiunea maxima. (n.r. adica suspendarea dreptului de vot)

Presedintele a spus ca este nevoie de o modificare a Tratatului de la Lisabona, pana la mijlocul anului 2013, pentru intrarea in vigoare a sanctiunilor care vizeaza unele financiare si altele politice.

• Cele financiare, pentru statele din zona euro reprezinta un procent din PIB, pentru cele din zona non-euro, alocari mai mici de la bugetul comunitar, in traducere taieri de fonduri europene.
• Cele politice se refera la suspendarea dreptului de vot.

Haideti sa ne uitam si la concluziile Consiliului:

• (la punctul 2 al concluziilor privind guvernanta economica europeana) In urma raportului Task Force si pentru a asigura o crestere echilibrata si sustenabila, sefii de stat si de guvern au cazut de acord asupra nevoii ca SM sa stabileasca un mecanism permanent de criza care sa protejeze stabilitatea financiara a zonei euro si il invita pe presedintele Consiliului European sa intreprinda consultari cu membrii Consiliului European (n.r. adica statele membre) pentru o schimbare limitata a Tratatului necesara obtinerii acestui efect, fara sa se modifice articolul 125 din TFEU (no bail-out clause).
• Presedintele Consiliului European intentioneaza sa examineze, in consultare cu statele membre chestiunea dreptului membrilor zonei euro de a participa inla luarea deciziilor in proceduri legate de uniunea economica si monetara in cazul unei amenintari permanente la stabilitatea zonei euro. (n.r. adica suspendarea dreptului de vot)
  

Bun, ideea este ca Heman Van Rompuy a fost delegat sa consulte statele membre in privinita dorintei de modificare a Tratatului. daca pentru amendarea pentru introducerea mecanismului de criza nu e nevoie de o ratificare a statelor membre, in privinta suspendarii dreptului de vot este nevoie de o ratificare. Adica pentru a introduce in Tratat aceasta prevedere, ar fi nevoie de o ratificare a statelor membre, ceea ce ar putea pune in pericol tratatul si nimeni nu-si doreste asta. Sa nu uitam episoadele Franta si Olanda referitoare la Constitutia Europeana, iar mai apoi Irlanda si Cehia la Tratatul de la Lisabona. Mai mult, guvernul Cameron a spus clar ca orice modificare de Tratat va fi supusa unui referendum in Marea Britanie.

Asa ca doamna Merkel a obtinut niste victorii la Consiliul de saptamana trecuta si o infrangere. Germania cerea suspendarea dreptului de vot in Consiliu, dar si introducerea in Tratat a mecanismului de supraveghere a dezechilibrelor economice.

Pe prima n-a obtinut-o, e mai mult decat cert, pe a doua, da. Presedintele stie bine asta. Si toti cei care inteleg putin mecanismele UE inteleg ca faptul ca Van Rompuy a fost mandatat sa consulte statele membre pentru o eventuala modificare de Tratat atat de substantiala, care sa presupuna necesitatea de ratificare, precum e introducerea suspendarii dreptului de vot nu este decat o modalitate de a lasa Germania sa iasa frumos din scena cu aceasta propunere.

Altfel, vorbim vorbe. Deja toata lumea stia de vineri ca nu e cazul sa mai vorbim despre suspendarea dreptului de vot in Consiliu. Tocmai de aceea am fost extrem de surprinsa cand l-am auzit pe presedinte insistand cu ideea suspendarii dreptului de vot. Si apoi cu linistirea noastra, a jurnalistilor, analistilor economici si a opiniei publice ca Romania nu risca asta.

Presedintele a spus ca noile reguli de guvernanta economica ne feresc de populismul oamenilor politici romani. Dar de cel al presedintelui? Da, era complicat sa explice tot mecanismul si nu putea da explicatiile pe care tocmai le-am dat eu mai sus: ce inseamna, de fapt, mandatarea lui van rompuy sa consulte statele membre. Dar putea sa lase la o parte ideea cu suspendarea dreptului de vot. E fumata, anulata si ingropata. Inca de vineri. Dar suna amenintator, nu?

Cart despre sanctiunile financiare "majore, repet, majore", puteti citi aici detaliat propunerile Comisiei.

Un studiu dat ieri publicitatii remarca intentiile de manipulare ale eurodeputatilor cand vin in tara, profitand de lipsa de informare pe teme europene ale opiniei publice din tara si ale presei. Cred ca si presedintele incearca sa profite de asta.